Feed on
Articole
Comentarii

Adopta un copac

trespg.jpg

Acesta este titlul unui proiect tare drag mie. De fapt proiectul cel mai drag mie zilele acestea, cand el este in plina desfasurare.

Scriu aici despre el in ideea in care vor fi persoane ce ajung pe pagina mea si poate vor si au cum sa ajute proiectul nostru.

Pe scurt, el isi doreste sa fie o actiune concreta de dezvoltare durabila - si are ca scop principal impadurirea a 39 de ha in comuna Valcelele in judetul Calarasi. Cei ce doresc sa ajute aceasta cauza sau cei ce doresc sa ofere un cadou inedit si “verde” unei persoane dragi poate adopta un copac ce va fi plantat in viitoarea padure de la Valcelele,Calarasi.

Pe termen scurt, ba chiar foarte scurt, fiecare din voi se poate implica si poate descoperi ecologistul din el, participand la campania de plantare a puietilor. Cele 5 zile dedicate evenimentului de plantare sunt : 29 martie, 30 martie, 5 aprilie, 6 aprilie si 12 aprilie.

De ce Calarasi? De ce Valcelele? Gasiti pe site-ul www.viitorplus.ro toate informatiile acestea si multe alte proiecte dezvoltate de acest ONG. Va invit asadar dragii mei prieteni, colegi, vizitatori ai acestei pagini sa va alaturati acestui eveniment care din cate stiu eu este si cel mai mare ca si volum - 39 ha- acoperit.

Si cine stie … poate cunoscand echipa Viitor Plus si misiunea si obiectivele ei va veti alatura noua in ceea ce mie imi place sa numesc “cea mai durabila activitate a mea”.

Despre placere

Da, azi m-am gandit sa vorbesc despre placere. Placerea de a face din placere un mod de a trai, dintr-un mod de trai un job si din job un crez de viata.

Am avut ocazia sa il intalnesc acum cateva saptamani la un seminar la Olanesti, pe Hans Hedrich, project coordinator in ONG-ul Sighisoara Durabila. Nu conteaza sau poate ca totusi are importanta tema acestui seminar, ca sa intelegeti oarecum admiratia mea si tot respectul pentru acest om de care probabil nu ati auzit, decat daca sunteti membrii prin primaria Sighisoara si il injurati zilnic pentru procesele in care va taraste.

Asadar, era primul seminar de Responsabilitate Sociala la care mergeam eu. Au fost prezente nume sonore si mai putin sonore pentru mine, dar dintre toti cei invitati acolo sa ne prezinte cauza responsabilitatii sociale corporative sau individuale, cel mai mult m-a impresionat Hans. A fost primul speaker de altfel al seminarului.

Hans a ramas in mintea mea persoana care iubeste Sighisoara, si ca job lupta cu toti si cu toate ca Sighisoara sa ramana ceea ce copilaria lui a respirat, admirat,vazut si trait. Revenind la ideea de Responsabilitate sociala, Hans a fost printre putinii care mi-a lasat sentimentul ca este nu numai un vorbitor despre acest concept; el traia cu toata fiinta in acest spirit.

Cine a mai vorbit? A fost Luminita Oprea, Directorul Departamentului de Comunicare de la Holcim; a mai fost Mona Nicolici, in calitate de CSR Communication Manager la Petrom; a mai prezentat Teia Catana, presedinte al ONG-ului Viitor Plus; Georgeta Bora de la ABN AMRO si au mai fost si altii ….

Cred ca mai sonor este pentru unii dintre voi numele Mona Nicolici sau Luminita Oprea?

Fara sa fiu rea - am sa pun la final si un top personal al celor ce au vorbit la acel seminar-, Hans a vorbit despre pastrarea si conservarea Sighisoarei cu atata convingere, cu atata pasiune incat te simteai prost, acolo nemiscat de emotie in scaunul tau ca tu nu ai facut niciodata nimic cu adevarat durabil pentru Bucuresti. Te simteai distructiv si egoist auzindu-l pe Hans cum lupta cu autoritatile locale si judetene pentru ceea ce iubea cu adevarat: Sighisoara.

A vorbit si Luminita Oprea … care este un exemplu de reusita profesionala probabil perfect, dar pe care am urmarit-o cu aceasi stare si senzatie cum te uiti la un documentar pe tema sociala. Te infioara gandul ca sunt atatea rele in lume, te prinde povestea dramatica si iti smulge un zambet la final solutia. Atat… A vorbit frumos, incercat sa invioreze sala, a acaparat probabil audienta….dar nu m-a convins. Nu m-a convins ca una dintre cele mai poluatoare companii din Romania crede si sustine aceasta responsabilitate sociala. Desi …. desi toate faptele si proiectele lor arata asta.

La fel, mi-a placut extrem de tare Mona Nicolici. Trebuie sa recunosc ca am placut-o extrem de tare pentru daruirea totala cu care a vorbit vreme de cateva ore unui public, sa zicem cu indulgenta afon la subiectul de responsabilitate sociala. Cea mai mare realizare a Monei Nicolici in acel weekend a fost fara tagada ca a reusit sa faca 70 de tineri neavizati sa se imprieteneasca si sa inteleaga ideea de responsabilitate sociala - atat cea corporativa cat si cea personala. Mona a fost persoana cea mai implicata in a ne prezenta adevaratul concept- ce este si ce nu este responsabilitate sociala. Ea a tinut fara indoiala toata audienta la cote maxime de atentie.

Cu toate astea, cel pe care la sfarsitul weekendului l-am perceput ca omul “SR” a fost Hans. Sighisoara Durabila este asociatia care s-a infiintat spontan pentru oprirea proiectului Dracula Parc, de care cred ca am auzit cu totii (in anul 2002 se petreceau faptele). Hans traieste sa apere Sighisoara si sa o vada inflorind. Ei, caci nu este numai el, desi eu m-am referit doar la persoana lui, lupta pentru pavajul din centrul istoric, incing toate spiritele necesare pentru a salva terenul de fotbal al orasului, si promoveaza deplasarea pe bicicleta.

Si astea pe langa faptul ca el, prin puterea exemplui personal, este probabil omul cu cea mai mica valoare a amprentei ecologice de CO2.

sighisoara.jpgsighisoara-panorama.jpgsighisoara-medievala.jpg
Daca vreti sa aflati mai multe despre proiectele lor : http://sighisoaradurabila.wordpress.com/

Asa … ca la inceput

Salutare si bun venit la mine in ganduri … asta ar fi cam tot ce pot spune la inceput de drum.

Ideea blogului in sine nu stiu nici acum daca o am bine definita pentru mine insami, dar in weekend, in cadrul unei conferinte despre Responsabilitate Sociala, Marius Balaci ne indemna sa luam atitudine si in acest fel, prin exprimarea cat mai libera si mai activa la adresa tuturor celor bune, mai putin bune, rele si evident foarte rele ce se intampla in tara asta si in lume, de ce nu.

Uite ca i-am dat un nume, nu i-am dat un scop precis inca.

Asa ca daca din intamplare ajungi pe pagina aceasta, nu as putea sa spun ca stiu exact ce voi nota aici, nu mai mult decat insasi expresia cat mai sincera a propriile opinii personale. Opinii ce evident pot fi gresite, neindreptatite, in necunostinta de cauza; deh si eu sunt tot un explorator: caut si sper sa gasesc raspunsul la multe intrebari.

In cazul in care ajungi aici pe pagina, iti multumesc ca ai citit din gandurile mele

« Newer Posts